Complex şi controversat, fenomenul globalizării nu se bucură de o definire universal acceptată. Văzut în dimensiunea sa economică, el ar putea fi descris drept un proces în care pieţele naţionale devin tot mai strâns interconectate, în care me­canismele de alocare de pe pieţele facto­rilor, bunurilor şi serviciilor operează în tot mai mare măsură la nivel planetar, producţia capătă o tot mai pronunţată an­vergură globală, iar relaţiile dintre actorii prezenţi pe pieţele internaţionale sunt în tot mai mare măsură influenţate de insti­tuţii, reglementări, acorduri, politici, con­venite şi devenite funcţionale la nivel su­pranaţional şi suprastatal.