Dacă universul zis fizic, de deasupra sau dedesubtul cuantelor, se lasă cu greu pătruns, din motive ce ţin de putinţa de a bate către infinitul mare sau cel mic, lumea relaţiilor interumane, în ciuda scării „tocmai bune” de investigaţie, ar fi rămas cea mai frustrantă parte ne-deplin cunoscută a realităţii „observabile”. S-au trecut – deducând, inducând, speculând – fruntarii ale naţiunilor, porţi ale oraşelor-târguri sau ale latifundiilor rurale, praguri ale gospodăriilor sau firmelor, trudindu-se înţelegerea societăţii omeneşti. Dar au rămas adesea blocaţi în faţa individului şi tipicurilor care îl agregă cu semenii săi sau dimpotrivă (tipicuri ştiute îndeobşte ca instituţii), agregări ce trec dincolo de limitele comunităţii, regiunii, ţării, devin corporaţii internaţionale sau organizaţii interstatale, diferite, însă, între ele ca natură şi ca efecte.