Latinescul “medium” este una dintre cele mai tranzacţionate vocabule de pe Pământ. Dintotdeauna, oamenii au schimbat cuvinte înainte de a schimba lucruri. Iar vorbele au avut mai mereu o libertate semnificativ mai ridicată de circulaţie decât lucrurile pe care ele le denumesc. Bogăţia istoriei şi geografiei lui “medium” este dublată de bogăţia polisemiei şi a familiei lui lexicale. Ştiinţa economică nu s-a ţinut departe şi deoparte de circulaţia acestui cuvânt. Vorbim de ştiinţa acţiunilor umane săvârşite într-un “mediu” material guvernat de legica rarităţii, a acţiunilor umane al căror “miez” este acumularea avuţiei şi aflarea bunăstării, a acţiunilor umane al căror calcul de oportunitate se face în “mijlocul” de schimb generalizat social (moneda). Mai mult de imperialismul limbii latine, imperialismul raţiunii.
Raţiunea umană este hrănită de tensiunea “mijloace - scopuri”. Resimţim şi apoi alegem. Resimţim neajunsuri, producem spre a consuma. Societatea diviziunii extinse a muncii este o societate de “mijlocitori”. Fiecare “intermediem”, pentru noi înşine şi pentru semenii noştri, în timp şi spaţiu, îngustând ecartul dintre nevoi şi satisfacţii. O expresie a acestui baleiaj, nodal activităţii economice, este însăşi activitatea de comerţ. Comerţ pe care “mijloacele de schimb” fie îl pot lubrifia, fie îl pot înnămoli. Inflaţia este un nămol al economiei. Apoi, totul se întâmplă într-un “mediu” înconjurător de unde ne extragem materia care ne oferă energia vieţii, unul pe care vrem a-l administra prin principii şi reguli productive şi pacifice. Şi totul se întâmplă, oricum am privi, într-un “mediu” de idei despre lume şi viaţă.
Adevărul nu este de căutat la “mijloc”. Prezentul număr al revistei Œconomica, un suport “mediatic”, încearcă să apropie publicul cititor, prin câteva speţe specifice, de ideea că adevărul ştiinţei economice trebuie căutat nu prin aritmetici sau geometrii facile, ci prin extrem discernământ şi extremă deschidere spre dialog. Sunt propuse spre lectură subiecte variate ce au în comun polisemia lui “medium”: despre “mediul” intelectual postcomunist al comunităţii economiste din România; despre modelul comunitar european care caută “căi de mijloc” între înrădăcinare şi avânt; despre paradigmele comerciale ale mai vechilor şi mai noilor state membre ale UE; despre provocările postmoderne ale “mijloacelor de schimb” şi inflaţiei; despre ecologism, economie şi logică; despre pervertirea “mediului” corporatist.