
Teoria designului mecanismelor instituţionale este un domeniu de studiu din microeconomie şi teoria jocurilor preocupat cu identificarea şi implementarea de concepte-soluţii pentru clase de jocuri cu agenţi multipli care au un comportament raţional-maximizator şi deţin informaţie privată. Într-un joc bayesian de design instituţional, unul dintre agenţi, numit principalul sau designerul jocului, alege structura recompenselor sau a câştigurilor, cu scopul de a motiva agenţii să-şi dezvăluie informaţia privată şi de a selecta o soluţie-concept, care poate fi modelată sub forma unei funcţii sociale de utilitate. Acest demers teoretic a fost fundamentat în lucrările lui Leonid Hurwicz, Eric Maskin şi Roger Myerson, toţi trei recompensaţi în 1997 cu Premiul Nobel în economie, şi este utilizat pentru a analiza atât structuri de piaţă, cât şi normele legale sau alte structuri în afara pieţei. Teoria designului mecanismelor instituţionale poate fi considerată o abordare distinctă de teoria costurilor de tranzacţie în cadrul curentului neoinstituţionalist.






